Camera mea...

-eh asa era si mama... ii placea foaret mult sa poarte parul lung si si-l prindea ca si tine mereu intr-un coc... dar acuma il are scurt... zise el dand din umeri si privind-o pe Shiela

Am zambit cand a mentionat-o pe mama lui. L-am privit cateva secunde apoi am spus:
-Zi-mi despre tine. Familie, prieteni, cu ce te ocupi...chestii din astea....

-Pai... mai am un frate mia mic , Hero , sunt actor... parinti imi traiesc... si ce sa mai zic?am 1,80 inaltime , par saten ochii caprui , imi place sa cant la chitara , sa ma prostesc si sa fac poze...

Am ras.
-Interesant. Vad ca ai 1.80, par saten si ochi caprui. Foarte dragut!
I-am zambit larg si am continuat:
-Hero e acel Hero de care am auzit p-aici? Este un Hero aici...parca...

-Da... Hero acela de care ai auzit tu... este cantaret... you know.. si da el e ... acuma zim tu ceva despre tine... eu am zis... zise el scotand llimba copilareste

Am zambit si am inceput:
-Pai...parintii mei au fost omorati de cateva saptamani de un vampir, sora mea mai mare a fost si ea omorata de un demon cu cateva zile in urma, iar fratiorul meu mai mic a reusit sa fuga, asa cum am facut si eu. Nu am prieteni. Sunt vanatoare de profesie. Vanez creaturi mitice si supranaturale. Stiu sa cant la vioara...si cam atat ar fi.
Am zambit din nou, asteptand reactia lui.

-aha si daca ti-as spune ca sunt vampir ce mi-ai face acusi?zise el privind-o cu niste ochii mari incercand sa para serios.
-si imi pare foarte rau pentru parinti tai!si sora ta

-As lua pistolul si te-as omori. am spus eu zambind larg. Dar stiu ca tu nu esti vampir fiindca stiu care e mirosul unui vampir si mai stiu ca toti vampirii fug de mine.
Am chicotit usor si l-am privit bland.

-Nu serios... bunicul meu a fost vampir si tata este ... zise el dand usor din umeri
-Presupun ca am si eu ceva gene de vampir nu?daca tatal meu natural care ma facut 100% este vampir

-Esti mai mult om decat vampir. am spus. Mirosul tau e uman, nu vampiresc.
'Cum de n-am stiut asta?' m-am intrebat uimita.
-Cum ii chemau pe bunicul si tatal tau? am intrebat dintr-o data.

-Pe bunicul il cheama... Edward Von D... si pe tata Willian Reagal Von D. da si-a schimbat numele in Yamamoto ...
Yusuke isi scose coltii la vedere
-eu cred ca sunt din ambele cate un pik

'Desigur! Edward Von D. e cel pe care tata il omorase cu cativa ani in urma. Iar William Reagal...Desigur! Ii stiu foarte bine. Cei mai de temut vampiri din istorie!' mi-am spus privindu-l atent pe Yusuke.
M-am ridicat de pe scaun si m-am tras tot mai in spate.
-Spune-mi ca nu e adevarat.

-Ce?ba da e adevarat... am eu fata de mincinos?zise el privind-o serios
-Um... sa inteleg ca ai avut anumite divergente cu tatal si bunicul meu?

Am inghitit in sec.
-Nu eu...tatal meu. am spus gatuit, parca ceva ma strangea de gat si nu puteam sa respir. Am inghitit din nou si l-am privit in ochi pe Yusuke. Tatal meu....ti-a omorat bunicul!

-Stiu...zise el continuand sa o priveasca
-Crezi ca nu sunt constient de chestia asta?defapt.. chiar nu imi pasa...asta a fost in trecut iar aucm e prezentul...zi s-au schimbat multe

-Cam asa ceva...am spus cand m-am oprit in birou. 'Pistolul...'m-am gandit 'Pistoul e pe masa...Trebuie sa vad ce are de gand, altfel iau pistolul...'
Am continuat sa-l privesc precauta in timp ce pregatem un plan in minte.

-Dar sa stii ca pana acum nu stiam ca esti ... you know...cine esti... dar eu nu am nimic cu tine... ce a fost int recut , in trecut ramane , nu ti se pare corect asa?

Am cascat ochii de uimire si mi-am dus capul intr-o parte, continuand sa-l privesc pe baiat.
-Deci....nu vrei sa ma ataci din cauza tatalui meu? Nu vrei sa ma faci scrum?

-de ce as face asta?doar nu esti tu de vina... a fost tatal tau... asa ca... daca l-ai fi omorat tu era altceva... dar asa... zise el dand din umeri zambind usor

M-am apropiat usor de el pana cand am reusit sa ma asez pe fotoliul de langa canapea. Eram usor mirata de afirmatia lui iar eu tot continuam sa ma holbez la el fara sa imi dau seama de ce. Pana la urma am reusit sa spun un:
-Uau...

-de ce esti asa surprinsa?am facut ceva gresit ... sua am spus ceva gresit?zise el privind-o putin uimit .
-Um... auzi daca te deranjez pot pleca .. nnu vreau sa fiu o pacoste

-E pentru prima data cand un vampir nu fuge de mine sau eu de el...am spus incercand sa imi revind din transa.
Am scuturat usor capul si l-am privit din nou.
-Stai linistit nu ma deranjezi! am zis zambind larg.

-Mda... pai ti-am spus nu ma tem de nimeni si nimic... nici chiar de vanatori de vampiri!am infruntati mult si mereu am castigat!exclama el privind-o pe Sheila

-Ma provoci? l-am intrebat ridicand o spranceana. Mi-am desfacut parul si mi-am trecut o mana prin el si apoi amcontinuat sa-l privesc pe Yusuke.

-Um...da...zise el dand din umeri
-Ti-am zis nu fug de nimeni si nimic!mai ales de o provocare...si ce o sa imi faci?o sa ma omori cum a facut tatal tau cu bunicu... nu-mi pasa tata inca traieste!vampiri sunt nemuritori!